Dimensiune font

Teme

Stil Meniu

Cpanel
 AddThis Social Bookmark Button

 

Ancadramente

Pe baza lor istoricii de artă şi arhitecţii au datat fazele de început ale monumentului. Cele mai vechi ancadramente, gotic timpurii, de formă semicirculară şi cu muchia teşita spre interior se pot observa pe laturile de sud si est ale monumentului.
Alte ancadramente, de data aceasta încadrate stilului gotic târziu, sunt specifice castelului, în speţă fazelor de construcţie atribuite lui Ioan de Hunedoara. Le putem regăsi mai ales în portalul capelei, portalul scării spirală.
Influenţate de stilul renascentist sunt ancadramentele de la nivelul al doilea al castelului (intrarea ce face legătura dintre loggia Matia şi scara spirală) precum şi ancadramentele ferestrelor de pe faţada palatului administrativ.

Turnul Neboisa

Turnul Neboisa

Poarta - Curtea Husarilor

Poarta - Curtea Husarilor

Uşa sacristiei Capelei

Uşa sacristiei Capelei

Blazoane

Marea majoritate a blazoanelor prezente în castel reprezintă familia Corvinilor (blazonul civil şi cel militar al lui Ioan de Hunedoara) precum şi steme ale Elisabetei Szilagyi (capricornul). 

Sala Cavalerilor, Blazonul  familiei Szilaghyi

Sala Cavalerilor, Blazonul

familiei Szilaghyi

Portalul Capelei, Blazonul  lui Iancu de Hunedoara

Portalul Capelei, Blazonul

lui Iancu de Hunedoara

Capela, Blazonul lui Iancu  de Hunedoara

Capela, Blazonul lui Iancu

de Hunedoara


Pentru a asculta textul daţi clic pe player.

Fresce

Frescele plasate în cel de-al XV-lea secol, în vremea lui Matia Corvin, pe turnurile buzduganului, toboşarilor şi turnul vechi de poartă sunt unice pentru spaţiul Transilvaniei. Ele reprezintă motive geometrice dispuse în spirală sau oblic. Culorile folosite alb şi roşu-cărămiziu.
Pe peretele exterior al loggiei Matia, la cel de-al doilea nivel s-a păstrat cea mai veche frescă laică din Transilvania, ce pare a ne prezenta legenda familiei Corvinilor, şi anume faptul că Ioan de Hunedoara ar fi fost fiul nelegitim al regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg. Iată o descriere a frescei, aşa cum a văzut-o doctorul Aranyi Lajos prin anii 1860. Prima scena, de la dreapta la stânga, prezintă două personaje, un bărbat (imagine care este actualmente într-o stare avansată de degradare), care are mâna dreaptă ridicată pentru chemare şi o figură feminină care are în mâna dreaptă un măr cu o cruce deasupra. Acesta este momentul în care cele două personaje se cunosc. Pe coloana ce desparte primele două deschideri se mai poate observa cu greutate o siluetă umană. Cea de-a doua scenă înfăţişează aceleaşi două personaje, mai mature, bărbatul ţinând în mâna dreaptă un inel, iar mâna stângă pe inimă. Pe cea de-a doua coloană apare reprezentat un corb ce ţine în plisc o bandă cu o inscripţie care la acest moment este ilizibilă.
Aceleaşi două personaje apar şi pe cel de-al treilea cadran. Bărbatul având de această dată capul descoperit, cu amândouă mâinile îndreptate spre femeie redând gestul de respingere, iar femeia e înfăţişată însărcinată, iar în mâna stângă ţine o verigă mare pe care sunt plasate două inele, simbol al căsătoriei promise de către bărbat, care acum refuză. Coloana care desparte ultimele doua cadrane ale frescei, poartă chipul unui copil ce ţine în mână un măr identic cu cel purtat de personajul feminin în primul cadran şi arată spre personajul masculin din ultimul cadran. Deasupra capului acestui personaj se afla o bandă pe care se considera ca era scris „Johannes”. Ultimul cadran prezintă o scena de vânătoare de mistreţi, unde apare un personaj masculin ce poarta o lance de vânatoare, personaj identificat cu Matia Corvin.
Fresca din Sala Dietei, aparţine secolului al XVII-lea. Cuprinde reprezentări de personaje nobiliare, clericale, precum şi imagini ale celor mai importante fortificaţii din Transilvania. De asemenea, tot în Sala Dietei, pe intrările spre galeria Huniazilor, au mai fost identificate decoruri florale ale vechii tencuieli din secolul al XVII-lea.

Frescă, Sala Dietei

Frescă, Sala Dietei

Capela, pictură pe tencuială

Capela, pictură pe tencuială 


Pentru a asculta textul daţi clic pe player.

 

Inscripţii

Una dintre cele mai semnificative inscripţii din castel se găseşte pe capitelul celei de-a doua coloane din Sala Cavalerilor. Este înscrisă într-o bandă, în limba latină, cu caractere gotice. Această inscripţie este cea mai importantă dovadă a încheierii celei de-a doua faze de construcţie a lui Ioan de Hunedoara şi glăsuieşte aşa: Hoc opus fecit fieri Mag(nifi)c(us) Johannes de Hunyad regni Hung(ar)i(ae) gub(e)r(n)a(t)or A(nn)o D(omin)i MCCCCLII. (Această lucrare a făcut-o mândrul şi măreţul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, în Anul Domnului 1452).
Dar cea mai faimoasă inscripţie din castel este cea aflată acum pe contrafortul capelei dinspre fântână, mesajul turcilor obligaţi să sape fântâna.

Inscripţie, Fântâna

Inscripţie, Fântâna

Inscripţie, Sala Cavalerilor

 Inscripţie, Sala Cavalerilor

 

Pentru a asculta textul daţi clic pe player.